Cât mai pot susţine renovările o piaţă a extremelor?

7 mai 2013 Autor: Andreea Neferu

Piaţa locală de învelitori a devenit în ultimii ani dependentă de segmentul de renovări, în contextul în care de la an la an numărul de construcţii noi a scăzut drastic. Jucătorii din acest sector au opinii diferite cu privire la evoluţia vânzărilor în 2013, însă admit că principala trăsătură a pieţei în prezent este puternica polarizare a opţiunilor de cumpărare între produse premium, respectiv low-cost.

„Pentru acest an estimările noastre privind piaţa învelitorilor sunt de stagnare sau în cel mai fericit caz o uşoară creştere“, spune Ioan Farcaş, director de marketing al Lindab România, subsidiara locală a grupului suedez cu acelaşi nume. El apreciază că deşi România este o economie emergentă, cu un potenţial de dezvoltare a fondului locativ mult mai mare decât în vestul Europei, deocamdată piaţa internă nu poate avea o evoluţie cu mult diferită faţă de ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene.

La rândul său, Liviu Mistodinis, directorul general al Coilprofil, divizie a grupului belgian cu acelaşi nume, estimează că piaţa locală de învelitori va rămâne anul acesta la un volum similar cu cel din 2012. „Condiţiile care pot influenţa piaţa de profil în 2013 sunt contextul economic şi politic favorabil, deschiderea faţă de finanţările europene şi demararea investiţiilor guvernamentale“, spune Mistodinis.

Sectorul local de învelitori a depins în ultimii ani mai mult de renovări şi mai puţin de construcţiile noi. Anul trecut, spre exemplu, au fost livrate la nivel naţional puţin sub 43.000 de locuinţe, cel mai redus nivel de după declanşarea crizei, potrivit informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Proiectele care au vizat înlocuirea acoperişului au fost numeroase în ultimii ani şi au contribuit la asigurarea unei stabilităţi a acestei pieţe. Practic, vorbim de o piaţă influenţată în mod categoric de proiectele de renovare. Construcţiile noi au fost reduse din punct de vedere numeric anul trecut“, spune Zoltan Szoke, sales director în cadrul Ruukki România pe segmentul de acoperişuri. El estimea­ză că anul acesta piaţa locală de în­ve­litori va înregistra o uşoară creştere, care nu va depăşi însă 5%. „Este un procent important, având în vedere contextul eco­nomic, şi un semnal pozitiv pentru aceas­tă piaţă“, spune reprezentantul Ruukki România. Compania este subsidiara locală a gigantului finlandez Rautaruukki, unul dintre cei mai mari producători de soluţii metalice la nivel european.

Pe de altă parte, Dan Mircescu, proprietarul producătorului şi importatorului de sisteme pentru acoperiş Final Distribution, este mai pesimist privind evoluţia sectorului local de învelitori, pe care îl evaluează la circa 200 de milioane de euro, din care peste 60% reprezintă segmentul de ţiglă metalică. „Consider că dacă piaţa ar fi la dimensiunea celei din 2012, ar fi un lucru pozitiv. Eu estimez o uşoară scădere“, apreciază Mircescu.
 

Clienţi „la extreme“

Criza i-a determinat pe români să fie mult mai atenţi la costuri, aceştia orientându-se către preţurile cele mai mici în primă fază. Ulterior, consumatorul a conştientizat că un produs de calitate, dar mai scump, poate reprezenta o investiţie pe termen lung şi în cele din urmă îl poate ajuta să economisească bani.

„Consumatorul e mai bine informat în cadrul procesului de achiziţie. Preţul nu mai este în mod sigur aspectul cel mai important în luarea unei decizii privind achiziţionarea unui produs. Faptul că asistăm la acest trend care presupune o informare temeinică din partea consumatorilor reprezintă un avantaj pentru companiile care livrează produse de calitate superioară“, spune Szoke.

Ruukki România a înregistrat pe segmentul de acoperişuri o creştere a businessului de peste 7% în primele trei trimestre ale anului trecut comparativ cu 2011 şi estima în toamnă că va încheia 2012 cu o creştere de 10% a cifrei de afaceri. Deşi nu oferă informaţii privind evoluţia rulajului anul trecut, Szoke spune că Ruukki România a consemnat „o creştere, potrivit estimărilor iniţiale“. Ruukki România a avut în 2011 o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de euro.

Rautaruukki a demarat în 2007 pe plan local cea mai mare investiţie greenfield a companiei din afara Finlandei. Scandinavii au realizat o fabrică la Bolintin-Deal, în dreptul autostrăzii Bucureşti - Piteşti, investiţie care a atras fonduri de peste 35 de milioane de euro şi a devenit ulterior un hub de producţie european, aici fiind mutate în 2009 o parte din echipamentele fabricilor din Cehia şi Ungaria. Centrul de producţie de lângă Bucureşti, desfăşurat pe o suprafaţă de trei hectare, cuprinde trei secţii de producţie.
 

Produsele de masă merg în DIY

„Piaţa învelitorilor din ţiglă metalică este foarte dinamică şi confuză. Se simte lipsa punerii în aplicare a unor standarde clare în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice ale produselor, standarde raportate la condiţiile europene de calitate“, spune Mistodinis de la Coilprofil.

Compania pe care o conduce a înregistrat anul trecut afaceri de circa 8,6 milioane de euro, în creştere cu aproape 12% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe şi a celor furnizate de companie. Compania deţine o unitate de producţie în localitatea Ceptura, judeţul Prahova, investiţia în construcţia fabricii ridicându-se la circa 8 milioane de euro.

Dan Mircescu de la Final Distribution spune că în ultima perioadă ponderea vânzărilor companiei în reţelele do-it-yourself a crescut semnificativ. De altfel, această situaţie este valabilă la nivelul întregii pieţe de materiale de construcţii, în condiţiile în care magazinele tradiţionale care comercializau astfel de produse cunosc o competiţie puternică din partea reţelelor de bricolaj.

„Cred că în ceea ce priveşte mass-market products (produse de masă - n.red.), viitorul înseamnă reţelele de do-it-yourself. Totodată, acum se pun bazele viitoarelor firme «profi», care vor distribui şi vor oferi servicii în zona bunurilor premium, profesionale şi exclusiviste“, spune Mircescu. În opinia sa, consumatorul român are momentan o apetenţă către extreme, orientându-se fie către produse premium sau top premium, fie către materiale low-cost. „Se întrevede însă o tendinţă, şi anume de creştere a interesului şi pentru produse medium“, spune Mircescu.

Despre o polarizare a vânzărilor de învelitori metalice vorbeşte şi Farcaş de la Lindab.  „Din 2008 începând asistăm la o scădere continuă a veniturilor popu­laţiei. Clasa de mijloc a devenit o categorie aproape inexistentă în România, iar acest lucru a avut impact negativ asupra produselor de clasă medie. Prin urmare, vânzările de învelitori metalice sunt puternic polarizate între vânzările de produse premium sau high-end şi vânzările de produse ieftine. Cum cea mai mare parte a cumpărătorilor au de-a face cu constrângeri bugetare, volumul mare al vânzărilor se înregistrează în zona produselor ieftine“, spune el. 

Lindab deţine în România o unitate de producţie la Ştefăneştii de Jos, în judeţul Ilfov, care are o capacitate de producţie anuală de 3,5 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică, 3,2 milioane de metri pătraţi de tablă cutată trapezoidală, un milion de metri pătraţi de casete structurale şi 1.000 de kilometri de tubulatură de ventilaţie.

De asemenea, compania mai are o unitate de producţie la Floreşti, în jude­ţul Cluj, unde fabrică 800 de kilometri de tubulatură de ventilaţie pe an. Compania are 105 angajaţi şi îşi comercializează produsele printr-o reţea de 200 de parteneri de distribuţie, dar şi prin intermediul celor 20 de centre logistice Lindab Regional, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

Lindab a avut în 2011 o cifră de afaceri de 21,2 milioane de euro pe piaţa locală, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Compania nu a oferit informaţii privind rulajul de anul trecut sau esti­mări pentru anul 2013.

Pe de altă parte, Final Distribution, care produce ţiglă metalică, jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 19,9 milioane de lei (4,5 milioane de euro), în creştere cu 7% comparativ cu anul anterior. Anul acesta compania mizează pe un avans de circa 16% comparativ cu 2012, potrivit unor estimări anterioare.

După ce anul trecut compania a făcut primul pas în afara ţării, în 2013 Final Distribution şi-a propus o creştere a exporturilor până la 15% din cifra de afaceri, ţările unde ţigla metalică produsă la Băicoi ar urma să meargă fiind Slovenia, Ucraina, Polonia şi Republica Moldova.  Din vara anului trecut, Final Distribution realizează în localitatea prahoveană Băicoi ţiglă metalică, capacitatea de producţie a fabricii ridicându-se la circa 1 mil. mp anual. De asemenea, începând din 2011, compania produce şi sisteme pluviale sub brandul Novatik în cadrul fabricii din localitatea Băicoi, care are o capacitate anuală de producţie de 3,5 milioane metri liniari pentru burlane şi 1 milion de metri liniari pentru jgheaburi.

Final Distribution are şi activităţi de import şi distribuţie pentru ţigla metalică cu acoperire de piatră naturală Gerard, pentru membranele de protecţie pentru acoperiş şi fundaţii Delta, dar şi pentru ferestrele pentru mansardă Keylite.

În afară de segmentul de ţiglă metalică, pe care activează Lindab, Ruukki, Final Distribution sau Coilprofil, piaţa de acoperişuri mai cuprinde ţiglă din beton, ţiglă ceramică, bitum sau tablă ondulată.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.